Sancțiunile pe care Uniunea Europeană urmează să le impună unor oficiali din Belarus sunt întârziate de disputa dintre Cipru și Turcia asupra resurselor energetice din Mediterana de Est, au informat mai mulți diplomați europeni.
Astfel, mai multe voci susțin că autoritățile de la Nicosia ar vrea ca celelalte state membre să aplice sancțiuni și Turciei pentru operațiunile de forare din Mediterana de Est și apoi să sancționeze Belarusul, potrivit Reuters.
Miniștrii de Externe din statele membre au aprobat impunerea de sancțiuni împotriva unor oficiali bieloruși la finalul lunii trecute, în contextul în care UE acuză că alegerile prezidențiale din Belarus de pe 9 august au fost fraudate.
O decizie referitoare la impunerea de sancțiuni unor state terțe trebuie să fie luată cu unanimitate de voturi de către cele 27 de state membre.
O sursă diplomatică cipriotă a declarat pentru Reuters că Nicosia sprijină sancțiunile, dar că ar fi cerut mai mult timp să studieze interdicțiile de călătorie și înghețarea activelor propuse de Bruxelles.
„Respingem în mod categoric ideea potrivit căreia am bloca impunerea de sancțiuni sau am face legătură între cele două probleme”, a spus sursa diplomatică.
Cu toate acestea, mai multe state europene consideră că amânarea luării unei decizii reprezintă o încercare a Ciprului de a convinge celelalte 26 de state să ia măsuri similare și în privința Turciei.
Turcia a început mai multe operațiuni de explorare a resurselor din Mediterana de Est, în apropiere de Cipru, ceea ce a provocat nemulțumire la nivelul Uniunii Europene, care a lansat o serie de avertismente la adresa Ankarei.
În luna iunie, Nicosia a propus impunerea de sancțiuni împotriva mai multor politicieni și companii din Turcia, însă propunerea a fost respinsă, întrucât mai multe state europene, printre care Germania, doresc rezolvarea problemei cu Turcia prin intermediul dialogului.
Cel puțin 40 de oficiali bieloruși de rang înalt ar urma să fie supuși sancțiunilor europene, în contextul în care fosta țară sovietică se confruntă cu proteste de amploare în urma alegerilor prezidențiale de pe 9 august, câștigate de Aleksandr Lukașenko. În acest context, mai mulți diplomați europeni sunt deranjați de faptul că Uniunea Europeană nu a reușit până acum să ia măsuri concrete în legătură cu situația din Belarus.
„Este o doză mare de frustrare”, a declarat un oficial european de rang înalt.
Cu toate acestea, un alt diplomat european susține că autoritățile cipriote sunt doar „disperate”, nu rău intenționate.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, va avea săptămâna viitoare o întâlnire cu oficiali din Grecia și Cipru, iar o decizie privind impunerea de sancțiuni Belarusului ar putea fi luată, totuși, fie la întâlnirea miniștrilor de Externe de pe 21 septembrie, fie în cadrul summit-ului de la Bruxelles din 24-25 septembrie.